PERFORMANȚA HIBRIZILOR DE PORUMB FAO 160-500 ÎN CONDIȚII CLIMATERICE CONTRASTANTE
DOI:
https://doi.org/10.55505/sa.2026.1.01Keywords:
Zea mays, Hibrizi, Grupe de maturitate, Condiții climaterice, Caractere agronomiceAbstract
În lucrare sunt prezentate rezultatele evaluării a 150 hibrizi experimentali de porumb din 6 grupe de maturitate cu indice FAO 160-500 pe parcursul anilor 2021-2025, cu condiții de mediu foarte favorabile (2021), mai puțin favorabile (2023) și stresante (2022, 2024, 2025) și a 5 hibrizi comerciali FAO 310-460 în 3 localități ecologice. În 2021 s-a înregistrat o creștere progresivă a producției de boabe în intervalul de la 7,50 t/ ha la hibrizii extratimpurii FAO 160-190 până la 10,70 t/ha la hibrizii grupei tardive FAO 460-500. Majorarea producției de la 4,94 t/ha în grupa extratimpurie până la 5,46 t/ha în grupele semitimpurie-mijlocie FAO 260-390 și o reducere de 6-9 % cu hibrizii FAO 400- 500 s-a semnalat în anul 2023. O reacție similară a hibrizilor a fost constatată și în 2022 cu producții medii de 3,10 t/ha în grupa extratimpurie, 3,79 t/ha în grupa semitimpurie și 3,59 t/ha la hibrizii FAO 400-500. Seceta și arșița au afectat semnificativ porumbul FAO 460-500 cu producții de 2,52 t/ha în 2024 și 2,99 t/ha în 2025, comparativ cu 4,01 t/ ha și 3,29 t/ha la hibrizii extratimpurii. Condițiile climaterice variate ale anilor de cercetare au influențat esențial și durata fenofazelor de creștere și dezvoltare de la răsăritul plantulelor până la maturitatea fiziologică și uscarea boabelor. Analiza integrală a pro
References
CAIRNS, J. E.; C. SANCHEZ; M. VARGAS; R. ORDOÑEZ and J. L. ARAUS (2012). Dissecting maize productivity: ideotypes associated with grain yield under drought stress and well-watered conditions. Journal of Integrative Plant Biology, vol. 54(12), pp. 1007-1020.
CRISTEA, M. (2004). Fiziologia porumbului. In: M. CRISTEA, I. CĂBULEA și T. SARCA (coord.), Porumbul: Studiu monografic. Vol. 1: Biologia porumbului. București: Editura Academiei Române, pp. 95-114. ISBN 973-27-1056-X.
MUSTEAȚA, S. (2009). Ameliorarea porumbului ca factor de diminuare a efectelor secetei și arșiței. In: Transfer de inovații în activitățile agricole în contextul schimbărilor climei și dezvoltării durabile. Chișinău: Ed. Bons Offices, pp. 97-104. ISBN 978-9975-80-289-5.
PERJU, T.; F. MUREȘAN and D. MALSCHI (2004). Dăunătorii porumbului și managementul integrat al acestora. In: M. CRISTEA, I. CĂBULEA și T. SARCA (coord.), Porumbul: Studiu monografic. Vol. 1: Biologia porumbului. București: Editura Academiei Române, pp. 589-626. ISBN 973-27-1056-X.
SPIVACENCO, A.; P. BOROZAN şi S. MISTREȚ (2024). Istoria, realizări și perspective ale Institutului de Fitotehnie «Porumbeni». In: Realizări științifice în ameliorarea porumbului și altor culturi cerealiere: conferinţă ştiinţificopractică, Chișinău, 11-12 septembrie 2024. Chișinău: Ed. Print-Caro, pp. 3-12. ISBN 978-5-85748-029-8. Disponibil: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/3-12_9.pdf 6.
VICENTE-SERRANO, S. M.; C. JUEZ; V. POTOPOVÁ; B. BOINCEAN, C. MURPHY et al. (2024). Drought risk in Moldova under global warming and possible crop adaptation strategies. Annals of the New York Academy of Sciences, vol. 1538(1), pp. 144-161. Disponibil: https://doi.org/10.1111/nyas.15201
БОРОВСКАЯ, М. Ф. и В. Г. МАТИЧУК (1990). Болезни кукурузы. Кишинев: Изд. Штиинца, 272 с. ISBN 5-376- 00661-1.
ВРОНСКИХ, М. Д. (2011). Изменение климата и риски сельскохозяйственного производства Молдовы. Кишинев, 560 с. ISBN 978-9975-52-107-9.
КОВАРСКИЙ, А. Е. и Г. Е. КУШНИРЕНКО (1974). Сорта и гибриды кукурузы в Молдавии. Кишинев: Изд. «Штиинца», 251 с.
ЧАЛЫК, Т. С. и М. И. БОРОВСКИЙ (1980). Перспективы селекции кукурузы в Молдавии. В: Селекция, генетика и технология возделывания кукурузы в Молдавии. Кишинев: Изд. «Штиинца», с. 3-23.
