ANALIZA COMPARATIVĂ A REGIMULUI LUMINOS ÎN PLANTAȚII DE MĂR PE TERENURI CU RELIEF DIFERIT
DOI:
https://doi.org/10.55505/sa.2026.1.03Keywords:
Malus domestica, Livezi, Culturi pomicole, Regim de lumină, Densitate, Orientarea rândurilorAbstract
Studiul a evaluat interacțiunea dintre soi, orientarea rândurilor și topografia terenului asupra gradului de interceptare a radiației solare în coroana pomilor la latitudinea de 48°N. Au fost analizate trei variante: Gala Buckeye Simmons (orientarea rândurilor nord-sud N-S, teren plan), Golden Delicious (orientarea rândurilor est-vest E-V, pe o pantă nordică de 5°) și Renet Simirenco (orientarea rândurilor nord-vest-sudest NV-SE, pe o pantă NE de 6°). Măsurătorile au vizat fluxul radiant în zonele axului și de întrepătrundere ale coroanelor. Orientarea N-S a asigurat cea mai ridicată omogenitate a luminii între flancuri, cu o diferență de doar 3%. Totuși, distanța mică de plantare (0,8 m) a generat un risc de umbrire în centrul axului (0,56 cal/cm2*min). Orientarea E-V pe pantă nordică a prezentat un regim luminos deficitar pe flancul nordic (0,45), cu o asimetrie de 40% față de flancul sudic. Raportul: înălțime/distanță între rânduri (H/D de 0,87) pe această pantă a limitat drastic pătrunderea luminii sub coroană la amiază (0,25). Orientarea NV-SE a demonstrat o interceptare eficientă (44%), însă cu o scădere accentuată a intensității luminii după ora 15:00.
References
BABUC, V. (2012). Pomicultura. Chişinău. 664 p. ISBN 978-9975-53-067-5.
BABUC, V.; A. PEŞTEANU; E. GUDUMAC și A. CUMPANICI (2013). Producerea merelor. Manual tehnologic. Chişinău: Bons Offices, 240 p. ISBN 978-9975-80-590-2.
BALAN, V. (1996). Metodă de stabilire a distanței dintre rândurile de pomi fructiferi. Brevet de invenție nr. 361 F1. A 01 G 1/00,17/00, nr. depozit 95-0116, data depozit 06.01.1995. Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Publicat 31.01.1996. In: Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală, nr. 1, p. 32.
BALAN, V. (2021). Structura plantației pomicole ca factor determinativ al productivității. In: Lucrări științifice, USAMV „Ion Ionescu de la Brad”, vol. 44(1): Horticultură, pp. 163-168.
BALAN, V. (2009). Sisteme de cultură în pomicultură. Randamentul producţiei de fructe. Akademos, nr. 4(15), pp. 82-89. ISSN 1857-0461.
BALAN, V. (2015). Tehnologii pentru intensificarea culturii mărului şi cireşului. Akademos, nr. 3(38), pp. 82-87. ISSN 1857-0461.
BALAN, V.; A. PEŞTEANU şi Gh. NICOLAESCU (2021). Bunele practici de creștere a fructelor, strugurilor și pomușoarelor în contextul schimbărilor climatice. Ghid practic pentru pro-ducătorii agricoli. Chişinău: Bons Offices, 150 p. ISBN 978-9975-87-781-7.
BÎLICI, I. (2020a). Evaluarea unor soiuri noi de măr în sistemul de cultură superintensiv în condițiile Republicii Moldova. Teză de doctor în științe agricole. Chişinău. 37 p.
BÎLICI, I. (2020b). Formarea suprafeței foliare la soiurile noi de măr în condițiile Republicii Moldova. Ştiinţa agricolă, nr. 1, pp. 55-62. ISSN 1857-0003. https://doi.org/10.5281/zenodo.3884006.
CIMPOIEȘ, Gh. (2000). Conducerea și tăierea pomilor. Chișinău, 274 p. ISBN 9975-67-148-9.
CIMPOIEȘ, Gh. (2012). Cultura mărului. Chișinău: Editura Bonus Offices. 382 p. ISBN 978-9975-80-547-6.
JACKSON, J. E. (1980). Theory of light interception by orchard and a modeling approach to optimizing orchard design. Acta Horticulturae, vol. 114, pp. 69-79. ISSN 0567-7572.
LAURI, P. E.; E. COSTES; J. L. REGNARD; L. BRUN; S. SIMON et al. (2009). Does knowledge on fruit tree architecture and its implications for orchard management improve horticultural sustainability? An overview of recent advances in the apple. Acta Horticulture, vol. 817. https://doi.org/10.13140/2.1.3307.6486.
ROBINSON, T. L. (2007). Effect of tree density and tree shape on light interception, tree growth, yield and economic performance of apples. Acta Horticulturae, vol. 732, pp. 405-414. ISSN 0567-7572.
ROBINSON, T. L.; S. HOYING, M. M. SAZO; A. DEMARREE and L. DOMINGUEZ (2013). A Vision for Apple Orchard Systems of the Future. NY Fruit Quarterly, vol. 21, no. 3, pp. 11-16.
VĂMĂŞESCU, S. (2018). Sporirea cantității și calității producției de mere prin aplicarea fertilizării și normării încărcăturii cu rod. Autoreferatul tezei de doctor în agricultură. Chișinău, 30 p.
WERTHEIM, S. J. (1981). High-density planting: development and current achievements in the Netherlands, Belgium, and West Germany. Acta Horticulturae, vol. 114, pp. 318-330. https://doi.org/10.17660/ActaHortic.1981.114.44.
АГАФОНОВ, Н. В. (1974). Теоретическое обоснование оптимальных параметров кроны яблони. Известия Тимирязевской сельскохозяйственной академии, вып. 2, с. 98-107.
АГАФОНОВ, Н. В. (1983). Научные основы размещения и формирования плодовых деревьев. Москва: Колос, 174 с.
ЛУКЬЯНОВ, В. М. и А. М. ДЕНИСОВ (1968). Методика определения светового режима в кронах плодовых деревьев. Сельскохозяйственная биология, том 3, № 4, с. 582-584. ISSN 0131-6397.
